Str. Voila nr. 114, CAMPINA, Jud. PRAHOVA
Telefon: 0344.101.118

Articole și noutăți

Care sunt simptomele schizofreniei?

Cuvinte cheie 

  • Halucinațiile auditive, delirurile de control, aplatizarea afectiva și lipsa criticii bolii sunt cateva dintre simptomele comune ale schizofreniei, care transcend orice cultură și limbă.
  • Simptomele pozitive ale schizofreniei sunt acele trasaturi care depășesc comportamentul normal, prin apariția halucinațiilor și ideilor delirante.
  • Simptomele negative se refera la pierderea comportamentului normal. Acestea includ tocirea afectiva (incapacitatea de a exprima emotie), alogia (saracirea continutului gandirii), avolitia (scaderea motivatiei), anhedonia (incapacitatea de a simti placerea), retragere sociala si catatonia, care este un grup de patru simptome cognitive si motorii.
  • Simptomele negative sunt adesea mai dificil de tratat decat cele pozitive. Comparativ cu simptomele pozitive, cele negative afecteaza mai putin pe ceilalti, dar sunt invalidante pentru indivizii in cauza.

Simptomele schizofreniei se impart in două categorii – pozitive și negative.

Simptomele pozitive sunt comportamente sau experiențe care depășesc gama de activitati umane normale. Auzirea vocilor este un bun exemplu.

Simptomele negative sunt comportamente eliminate din intervalul de normalitate. O traire redusă a plăcerii este un bun exemplu.

Simptomele pozitive sunt pronunțate in timpul fazei active a bolii. Aceasta faza activa va conduce adesea către solicitarea unei evaluari, deoarece individul afectat va face sau va spune lucruri care supăra sau deranjează lumea din jur, sau atrage atentia si ingrijorarea.

Simptomele negative sunt mai vizibile in timpul fazelor ”prodromala’’ si ”reziduala” ale bolii. Faza prodromala. apare inaintea primei faze active (de fapt apare inainte ca un diagnostic de schizofrenie sa fie pus) si faza reziduala urmeaza fiecarei faze active.

SIMPTOMELE POZITIVE

Aceasta clasa de simptome include cel mai adesea deliruri si halucinatii auditive, vizuale sau senzoriale. Simptomele pozitive pot fi impartite in

  1. perceptive (care afecteaza perceptia sau abilitatea de a deveni constient de un stimul prin intermediul simturilor)
  2. cognitive (impacteaza modalitatile de gandire)
  3. emotionale 
  4. motorii (fizice)

Deoarece aceste simptome sunt atat de usor de recunoscut, chiar si pentru cineva fara experienta, ele reprezinta o mare parte din viziunea generala a oamenilor care nu stiu foarte multe lucruri despre schizofrenie.

Halucinatiile auditive 

sunt cele mai comune probleme de perceptie vazute in schizofrenie. De multe ori aceste halucinatii iau forma unor voci, uneori comentand gandurile sau comportamentele individului. Alteori iau forma mai multor voci, care vorbesc intre ele. Unii indivizi cu schizofrenie au halucinatii vizuale, olfactive sau gustative, dar acestea sunt rare. 

Este important sa facem distincția intre halucinații, care sunt percepții sau experiențe care apar in absența unui stimul și iluzii care sunt percepții false ale unui stimul. De exemplu, venind in intampinarea intrebărilor despre halucinațiile vizuale, unul dintre pacienti poate spune ca a vazut-o intr-o seara pe mama lui, care e moarta. Investigatiile suplimentare au arătat că pacientul văzuse pe cineva care arăta ca mama lui și asemănarea a fost mai puternică intr-o lumină slabă. Deși acest episod poate clarifica reacția pacientului cu privire la moartea mamei lui, aceasta este o iluzie, nu o halucinație care să sugereze schizofrenia. Halucinațiile vizuale ar trebui de asemenea sa nu fie confundate cu imagini ”hipnagogice”, pe care mulți le experimentează inainte să adoarmă.

Ideile delirante

Sunt convingeri false care nu se schimbă prin rațiune sau experiență chiar dacă individul se află intr-o stare mintală bună. In perioada lui Franz Mesmer, persoanele cu schizofrenie afirmau că sunt controlate de magnetism, cu 100 de ani in urma, spuneau ca sunt controlate de electricitate, cu 50 de ani in urma, de televiziune. Acum ele pot spune că sunt controlate de computere, telefoane mobile sau internet.

In ciuda varietății ideilor delirante văzute la indivizii cu schizofrenie, există cateva care au teme comune.

De exemplu – indivizii care au idei delirante paranoide spun ca ceilalti incearca sa le faca rau, fie emotional, fie fizic. La fel ca alte deliruri, acestea sunt ușor de observat deoarece sunt clar absurde ( de exemplu, o persoana se poate plange ca guvernul complotează impotriva ei ca sa-i faca rau, ca este urmarita de agenti secreti)

– idei delirante de vinovatie sau pacat, prin care indivizii cred ca sunt pedepsiti sau ar trebui sa fie pedepsiti pentru ceva ce au facut gresit. Avand in vedere ca ideile delirante de vinovatie sau pacat sunt adesea intalnite si in alte tulburari mintale cum sunt tulburarile de dispozitie, indivizii trebuie sa fie evaluati corect pentru a exclude tulburarile de dispozitie, precum depresia sau tulburarea bipolara.

– idei delirante de gelozie, implica convingerea ca sotia/sotul, iubita/iubitul au inselat, anumite idei delirante fiind dificil de interpretat. Daca nu exista aspecte cu adevarat bizare, ideea deliranta poate fi analizata prin prisma capacitatii individului afectat de a aduce dovezi relevante pentru sau impotriva delirului de gelozie. Cand este confruntat cu dovezi care sunt contrare convingerii sale, individul va ignora sau va lasa la o parte orice argument, asa cum este de asteptat si va ramane blocat in convingerea lui.

– idei delirante somatice, adesea legate de halucinatiile somatice, in care sursa delirului este corpul individului afectat. Aceste idei sunt de obicei bizare si deranjante si implica adesea convingerea ca ii este ranit sau afectat corpul. De exemplu, un pacient crede ca intestinele sale sunt mancate de un vierme urias, altul este sigur ca va muri curand din cauza corpului său care putrezeste din interior spre exterior. Aceste idei delirante pot aparea si in alte tulburari mintale, ca de exemplu, in depresia cu elemente psihotice sau in tulburarea deliranta, asa ca aceste tulburari trebuie luate in vedere ca diagnostic diferential in vederea unui tratament corespunzator. Delirurile somatice sunt rare si sunt asemanatoare celor din tulburarea hipocondriaca in care preocuparea si frica pentru sanatatea fizica sunt marcate. Diferenta consta in gradul de convingere – pentru individul cu delir, aceste boli sau schimbari sunt reale, de obicei, bizare, fara un fundament real.

– indivizii cu idei delirante de grandoare isi exagereaza talentele si realizarile pana la un nivel ireal sau chiar bizar. Un exemplu exagerat de acest fel ar putea fi un pacient care se proclama ”regele universului” datorita legaturii sale speciale cu Dumnezeu. Deoarece grandoarea este o trasatura comuna si cu mania sau hipomania, aceste simptome trebuie evaluate pentru a diferentia aceste trasaturi de ideile delirande de grandoare din schizofrenie.

– daca individul descrie convingeri care implica teme religioase sau spirituale, ar putea fi vorba de o idee deliranta mistica. Statusul delirant al unei convingeri religioase poate fi evident, ca in cazul unei paciente care a strans o camera plina de grepfrut deoarece credea ca fructele conțin esența lui Dumnezeu. Oricum ar fi, statusul delirant al unor convingeri religioase poate fi mai dificil de stabilit decat al altor tipuri de deliruri avand in vedere ca o convingere religioasa nu e considerata delir daca apare in contextul cultural al individului.

Alte categorii de deliruri sunt delirurile bizare, in care continutul convingerii este lipsit de sens si nu poate avea o baza reala, apoi sunt delirurile de control, in care individul afectat crede ca mintea sau corpul ii sunt controlate din afara. Putem vorbi de asemenea de insertia gandurilor, in care individul crede ca ii sunt inserate idei din afara in fluxul contistiintei. La polul opus al insertiei gandurilor este retragerea gandurilor care sugereaza ideea ca pierderea gandurilor din constiinta si a ideilor se datoreaza de asemenea unei surse din exterior.

Gravitatea unui delir poate fi apreciata prin 5 scale – persistență, complexitate, bizarerie, impact asupra comportamentului și gradul de indoiala. Unii indivizi cu schizofrenie raporteaza deliruri care-i afecteaza zilnic pentru luni sau chiar ani, in timp ce alții spun ca delirurile vin si pleaca si dureaza doar cateva ore. 

In timp ce ideile delirante sunt cele mai comune perturbari vazute in schizofrenie, acestea pot fi insotite de o gandire ilogică marcată. De exemplu, un individ cu schizofrenie se poate gandi ‘Presedintele Romaniei este protestant’, ‘Eu sunt protestant, prin urmare, eu sunt presedintele Romaniei’. Gandirea unui individ afectat poate fi caracterizata si prin pierderea asociațiilor, un proces prin care individul leaga concepte aparent fara legatura intre ele. Raspunsurile vagi sunt exemple de tangențialitate.

Intr-o conversatie normala, de exemplu, un individ raspunde unui altuia care isi povesteste vacanta la pescuit descriind propria vacanta sau adresand intrebari despre alte vacante. Un individ cu schizofrenie poate raspunde acestuia vorbind despre sandwich-ul cu ton pe care l-a mancat ieri. In cazurile extreme, persoanele cu schizofrenie se exprima prin salata de cuvinte, mare parte a cuvintelor neavand nici o legatura intre ele.

In completarea problemelor cognitive adesea intalnite in limbajul si procesul gandirii, persoanele cu schizofrenie prezinta si semne anormale ale starii emotionale – afect inadecvat sau excitare emotionala excesiva. Afectul inadecvat implica chicoteli, un zambet centrat pe sine, sau o stare care nu are legatura cu ideile exprimate. De exemplu, un individ cu schizofrenie poate schița o grimasă sau poate chicoti in timp ce discuta moartea fratelui sau pe care il iubea. Excitarea emotionala excesiva se poate vedea adesea la pacientii agitati, care simt emotiile adecvat, dar din cauza ideilor delirante sau altor factori, traiesc emotiile prea intens.

O forma extrema de excitare motorie vazuta la indivizii cu schizofrenie se incadreaza tot in simptomele pozitive ale tulburarii. Aceasta stare de agitatie, denumita excitare catatonica, consta in episoade anormale de miscari necontrolate si dezorganizate. Individul poate avea o gestica exagerata si poate fi hiperactiv sau violent. Disfunctia motorie poate fi repetitiva, miscari lipsite de sens cunoscute ca stereotipii. Persoanele cu schizofrenie au de asemenea manierisme, constand din miscari obisnuite care de obicei implica o singura parte a corpului (grimase, ticuri, miscari din buze fara sunet).

SIMPTOMELE NEGATIVE

Simptomele negative ale schizofreniei sunt acele simptome in care o bună și importantă parte din comportamentul normal al unui individ este afectat sau absent. La fel ca in cazul simptomelor pozitive, simptomele negative afectează partea cognitivă, emotională și comportamentală, dar implica si o descreștere a expresivității și receptivității. Comparativ cu simptomele pozitive, simptomele negative sunt de obicei mai persistente si in unele cazuri, mai devastatoare. Cu toate acestea, simptomele negative sunt mai greu de definit si mai greu de tratat implicit.

Cele mai comune simptomele negative sunt cele care reflecta o scadere a gandirii. Saracirea limbajului presupune ca individul spune foarte putine din initiativa lui sau ca raspuns la intrebari sau situatii care in mod normal ar genera un discurs. Cazul extrem este mutismul, in care individul afectat nu vorbeste deloc chiar daca fizic el este capabil sa faca asta. Saracirea continutului discursului apare atunci cand cuvintele transmit foarte putina informatie, in ciuda faptului ca discursul este normal.

Un simptom negativ al schizofreniei caracterizat de reducerea sau absenta receptivitatii emotionale se numeste afect aplatizat, inadecvat sau restrictionat. 

Afectarea restrictionata se poate observa in lipsa angajarii intr-un discurs a persoanei, incluzand o gestica saraca, un contact vizual slab, miscari spontane putine, o expresie faciala neschimbata. Un alt simptom negativ al schizofreniei este anhedonia sau incapacitatea de a simti placerea. Semnele anhedoniei sunt lipsa de interes pentru relaxare, prietenie, sex sau orice alta activitate care inainte era placuta.

Stuporul catatonic este un simptom negativ al schizofreniei caracterizat printr-o scadere a miscarii si limbajului. Desi rar, unii indivizi cu schizofreniei prezinta flexibilitate ceroasa, prin care permit altora in mod pasiv sa le miste membrele in pozitii care uneori sunt inconfortabile, fara ca ei sa si le miște in mod voluntar. Posturarea (de asemenea numita si catalepsie) implica pastrarea unor pozitii neobisnuite sau inconfortabile pe durata stuporului catatonic. Catatonia in schizofrenie era des intalnita. Acum este rara.

Un simptom negativ aferent schizofreniei este si negativismul, prin care individul afectat opune rezistenta verbala sau fizica la incercarea de a-l angaja in interactiuni sociale. Tulburarile comportamentale asociate sunt ingrijirea precara, incapacitatea de a-si indeplini sarcinile si retragerea din activitatile sociale.

Bibliografie selectivă

  • Schizophrenia – seria The Facts, ediția a IV-a, 2019 – Ming T. Tsuang, Stephen V. Faraone, Stephen J. Glatt; Oxford University Press
  • Schizophrenia, ediția a II-a, 2015 – David Castle, Peter Buckley; Oxford University Press.

Text tradus și adaptat de Dr. Alina Androne.

Share this post

Lasă un răspuns