Care sunt simptomele schizofreniei?

halucinatie

Cuvinte cheie 

  • Halucinațiile auditive, delirurile de control, aplatizarea afectiva și lipsa criticii bolii sunt cateva dintre simptomele comune ale schizofreniei, care transcend orice cultură și limbă.
  • Simptomele pozitive ale schizofreniei sunt acele trasaturi care depășesc comportamentul normal, prin apariția halucinațiilor și ideilor delirante.
  • Simptomele negative se refera la pierderea comportamentului normal. Acestea includ tocirea afectiva (incapacitatea de a exprima emotie), alogia (saracirea continutului gandirii), avolitia (scaderea motivatiei), anhedonia (incapacitatea de a simti placerea), retragere sociala si catatonia, care este un grup de patru simptome cognitive si motorii.
  • Simptomele negative sunt adesea mai dificil de tratat decat cele pozitive. Comparativ cu simptomele pozitive, cele negative afecteaza mai putin pe ceilalti, dar sunt invalidante pentru indivizii in cauza.

Simptomele schizofreniei se împart în două categorii – pozitive și negative.

Simptomele pozitive sunt comportamente sau experiențe care depășesc gama de activități umane normale. Auzirea vocilor este un bun exemplu.

Simptomele negative sunt comportamente eliminate din intervalul de normalitate. O traire redusă a plăcerii este un bun exemplu.

Simptomele pozitive sunt pronunțate în timpul fazei active a bolii. Această fază activa va conduce adesea către solicitarea unei evaluari, deoarece individul afectat va face sau va spune lucruri care supăra sau deranjează lumea din jur, sau atrage atenția și îngrijorarea.

Simptomele negative sunt mai vizibile în timpul fazelor ”prodromala’’ și ”reziduală” ale bolii. Faza prodromala apare înaintea primei faze active (de fapt apare înainte ca un diagnostic de schizofrenie să fie pus) iar faza reziduală urmează fiecarei faze active.

SIMPTOMELE POZITIVE

Această clasă de simptome include cel mai adesea deliruri și halucinații auditive, vizuale sau senzoriale. Simptomele pozitive pot fi împărțite în

  1. perceptive (care afectează percepția sau abilitatea de a deveni conștient de un stimul prin intermediul simțurilor)
  2. cognitive (impacteaza modalitatile de gandire)
  3. emoționale 
  4. motorii (fizice)

Deoarece aceste simptome sunt atat de ușor de recunoscut, chiar și pentru cineva fără experiență, ele reprezintă o mare parte din viziunea generală a oamenilor care nu știu foarte multe lucruri despre schizofrenie.

Halucinațiile auditive 

sunt cele mai comune probleme de percepție văzute în schizofrenie. De multe ori aceste halucinații iau forma unor voci, uneori comentand gandurile sau comportamentele individului. Alteori iau forma mai multor voci, care vorbesc între ele. Unii indivizi cu schizofrenie au halucinații vizuale, olfactive sau gustative, dar acestea sunt rare. 

Este important să facem distincția între halucinații, care sunt percepții sau experiențe care apar în absența unui stimul și iluzii care sunt percepții false ale unui stimul. De exemplu, venind în întampinarea întrebărilor despre halucinațiile vizuale, unul dintre pacienți poate spune că a vazut-o într-o seară pe mama lui, care e moartă. Investigațiile suplimentare au arătat că pacientul văzuse pe cineva care arăta ca mama lui și asemănarea a fost mai puternică într-o lumină slabă. Deși acest episod poate clarifica reacția pacientului cu privire la moartea mamei lui, aceasta este o iluzie, nu o halucinație care să sugereze schizofrenia. Halucinațiile vizuale ar trebui de asemenea sa nu fie confundate cu imagini ”hipnagogice”, pe care mulți le experimentează înainte să adoarmă.

Ideile delirante

Sunt convingeri false care nu se schimbă prin rațiune sau experiență chiar dacă individul se află intr-o stare mintală bună. In perioada lui Franz Mesmer, persoanele cu schizofrenie afirmau că sunt controlate de magnetism, cu 100 de ani in urma, spuneau ca sunt controlate de electricitate, cu 50 de ani in urma, de televiziune. Acum ele pot spune că sunt controlate de computere, telefoane mobile sau internet.

In ciuda varietății ideilor delirante văzute la indivizii cu schizofrenie, există cateva care au teme comune.

De exemplu – indivizii care au idei delirante paranoide spun că ceilalți încearcă să le facă rău, fie emoțional, fie fizic. La fel ca alte deliruri, acestea sunt ușor de observat deoarece sunt clar absurde ( de exemplu, o persoana se poate plange că guvernul complotează împotriva ei ca să-i facă rău, că este urmarită de agenți secreți)

– idei delirante de vinovăție sau păcat, prin care indivizii cred că sunt pedepsiți sau ar trebui să fie pedepsiți pentru ceva ce au făcut greșit. Avand în vedere că ideile delirante de vinovăție sau păcat sunt adesea întalnite și în alte tulburări mintale cum sunt tulburările de dispoziție, indivizii trebuie să fie evaluați corect pentru a exclude tulburările de dispoziție, precum depresia sau tulburarea bipolară.

– idei delirante de gelozie, implică convingerea că soția/soțul, iubita/iubitul au înșelat, anumite idei delirante fiind dificil de interpretat. Dacă nu există aspecte cu adevarat bizare, ideea delirantă poate fi analizată prin prisma capacității individului afectat de a aduce dovezi relevante pentru sau împotriva delirului de gelozie. Cand este confruntat cu dovezi care sunt contrare convingerii sale, individul va ignora sau va lăsa la o parte orice argument, așa cum este de așteptat și va rămane blocat în convingerea lui.

– idei delirante somatice, adesea legate de halucinațiile somatice, în care sursa delirului este corpul individului afectat. Aceste idei sunt de obicei bizare și deranjante și implică adesea convingerea că ii este ranit sau afectat corpul. De exemplu, un pacient crede că intestinele sale sunt mancate de un vierme uriaș, altul este sigur că va muri curand din cauza corpului său care putrezește din interior spre exterior. Aceste idei delirante pot apărea și în alte tulburari mintale, ca de exemplu, în depresia cu elemente psihotice sau în tulburarea delirantă, așa ca aceste tulburari trebuie luate în vedere ca diagnostic diferențial în vederea unui tratament corespunzator. Delirurile somatice sunt rare și sunt asemănătoare celor din tulburarea hipocondriacă în care preocuparea și frica pentru sănătatea fizica sunt marcate. Diferența constă în gradul de convingere – pentru individul cu delir, aceste boli sau schimbări sunt reale, de obicei, bizare, fără un fundament real.

– indivizii cu idei delirante de grandoare își exagerează talentele și realizările pana la un nivel ireal sau chiar bizar. Un exemplu exagerat de acest fel ar putea fi un pacient care se proclamă ”regele universului” datorită legăturii sale speciale cu Dumnezeu. Deoarece grandoarea este o trăsătură comună și cu mania sau hipomania, aceste simptome trebuie evaluate pentru a diferenția aceste trăsături de ideile delirande de grandoare din schizofrenie.

– daca individul descrie convingeri care implica teme religioase sau spirituale, ar putea fi vorba de o idee delirantă mistică. Statusul delirant al unei convingeri religioase poate fi evident, ca în cazul unei paciente care a strans o camera plină de grepfrut deoarece credea că fructele conțin esența lui Dumnezeu. Oricum ar fi, statusul delirant al unor convingeri religioase poate fi mai dificil de stabilit decat al altor tipuri de deliruri avand în vedere că o convingere religioasă nu e considerată delir dacă apare în contextul cultural al individului.

Alte categorii de deliruri sunt delirurile bizare, în care conținutul convingerii este lipsit de sens și nu poate avea o bază reală, apoi sunt delirurile de control, în care individul afectat crede că mintea sau corpul îi sunt controlate din afară. Putem vorbi de asemenea de inserția gandurilor, în care individul crede că îi sunt inserate idei din afară în fluxul conștiinței. La polul opus al inserției gandurilor este retragerea gandurilor care sugerează ideea că pierderea gandurilor din conștiintă și a ideilor se datorează de asemenea unei surse din exterior.

Gravitatea unui delir poate fi apreciată prin 5 scale – persistență, complexitate, bizarerie, impact asupra comportamentului și gradul de indoiala. Unii indivizi cu schizofrenie raporteaza deliruri care-i afecteaza zilnic pentru luni sau chiar ani, în timp ce alții spun că delirurile vin și pleacă și durează doar cateva ore. 

In timp ce ideile delirante sunt cele mai comune perturbari văzute în schizofrenie, acestea pot fi însoțite de o gandire ilogică marcată. De exemplu, un individ cu schizofrenie se poate gandi ‘Președintele Romaniei este protestant’, ‘Eu sunt protestant, prin urmare, eu sunt președintele Romaniei’. Gandirea unui individ afectat poate fi caracterizată și prin pierderea asociațiilor, un proces prin care individul leagă concepte aparent fără legătură între ele. Răspunsurile vagi sunt exemple de tangențialitate.

Intr-o conversație normala, de exemplu, un individ răspunde unui altuia care își povestește vacanța la pescuit descriind propria vacanță sau adresand întrebări despre alte vacanțe. Un individ cu schizofrenie poate raspunde acestuia vorbind despre sandwich-ul cu ton pe care l-a mancat ieri. In cazurile extreme, persoanele cu schizofrenie se exprimă prin salata de cuvinte, mare parte a cuvintelor neavand nici o legatură între ele.

In completarea problemelor cognitive adesea întalnite în limbajul și procesul gandirii, persoanele cu schizofrenie prezintă și semne anormale ale stării emoționale – afect inadecvat sau excitare emoțională excesivă. Afectul inadecvat implică chicoteli, un zambet centrat pe sine, sau o stare care nu are legatură cu ideile exprimate. De exemplu, un individ cu schizofrenie poate schița o grimasă sau poate chicoti în timp ce discută moartea fratelui său pe care îl iubea. Excitarea emoțională excesivă se poate vedea adesea la pacienții agitați, care simt emoțiile adecvat, dar din cauza ideilor delirante sau a altor factori, trăiesc emoțiile prea intens.

O formă extremă de excitare motorie văzută la indivizii cu schizofrenie se încadrează tot în simptomele pozitive ale tulburării. Această stare de agitație, denumită excitare catatonică, constă în episoade anormale de mișcări necontrolate și dezorganizate. Individul poate avea o gestică exagerată și poate fi hiperactiv sau violent. Disfuncția motorie poate fi repetitiva, miscari lipsite de sens cunoscute ca stereotipii. Persoanele cu schizofrenie au de asemenea manierisme, constand din mișcări obișnuite care de obicei implică o singură parte a corpului (grimase, ticuri, mișcări din buze fără sunet).

SIMPTOMELE NEGATIVE

Simptomele negative ale schizofreniei sunt acele simptome în care o bună și importantă parte din comportamentul normal al unui individ este afectat sau absent. La fel ca în cazul simptomelor pozitive, simptomele negative afectează partea cognitivă, emoțională și comportamentală, dar implica și o descreștere a expresivității și receptivității. Comparativ cu simptomele pozitive, simptomele negative sunt de obicei mai persistente și în unele cazuri, mai devastatoare. Cu toate acestea, simptomele negative sunt mai greu de definit și mai greu de tratat implicit.

Cele mai comune simptomele negative sunt cele care reflectă o scădere a gandirii. Sărăcirea limbajului presupune că individul spune foarte puține din inițiativa lui sau ca raspuns la întrebări sau situații care în mod normal ar genera un discurs. Cazul extrem este mutismul, în care individul afectat nu vorbește deloc chiar dacă fizic el este capabil să facă asta. Sărăcirea conținutului discursului apare atunci cand cuvintele transmit foarte puțină informație, în ciuda faptului că discursul este normal.

Un simptom negativ al schizofreniei caracterizat de reducerea sau absența receptivității emotionale se numeste afect aplatizat, inadecvat sau restricționat.

Afectarea restricționată se poate observa în lipsa angajării într-un discurs a persoanei, incluzand o gestică săracă, un contact vizual slab, mișcări spontane puține, o expresie facială neschimbată. Un alt simptom negativ al schizofreniei este anhedonia sau incapacitatea de a simți plăcerea. Semnele anhedoniei sunt lipsa de interes pentru relaxare, prietenie, sex sau orice altă activitate care înainte era plăcută.

Stuporul catatonic este un simptom negativ al schizofreniei caracterizat printr-o scădere a mișcării și limbajului. Deși rar, unii indivizi cu schizofreniei prezintă flexibilitate ceroasă, prin care permit altora în mod pasiv să le miște membrele în poziții care uneori sunt inconfortabile, fără ca ei să și le miște în mod voluntar. Posturarea (de asemenea numită și catalepsie) implică păstrarea unor poziții neobișnuite sau inconfortabile pe durata stuporului catatonic. Catatonia în schizofrenie era des întalnită. Acum este rară.

Un simptom negativ aferent schizofreniei este și negativismul, prin care individul afectat opune rezistență verbală sau fizică la încercarea de a-l angaja în interacțiuni sociale. Tulburările comportamentale asociate sunt îngrijirea precară, incapacitatea de a-și îndeplini sarcinile și retragerea din activitățile sociale.

Descarcă broșura ”Psihiatria pe înțelesul tuturor” prin care facilităm procesul de informare corectă asupra tulburărilor de sănătate mintală.

Bibliografie selectivă

  • Schizophrenia – seria The Facts, ediția a IV-a, 2019 – Ming T. Tsuang, Stephen V. Faraone, Stephen J. Glatt; Oxford University Press
  • Schizophrenia, ediția a II-a, 2015 – David Castle, Peter Buckley; Oxford University Press.

Text tradus și adaptat de Dr. Alina Androne.

3 Comentarii

  • Cum se diagnostichează schizofrenia? – Spitalul Voila

    23 ianuarie 2021 - 19:48

    […] Diagnosticul schizofreniei nu poate fi pus pe baza rezultatelor unui test de diagnostic obiectiv sau a unui test de laborator, deși se lucrează in direcția aceasta. Clinicienii diagnostichează schizofrenia bazându-se pe comportament și psihopatologie (incluzand simptomele descrise in articolul anterior).  […]

  • Cum se diagnostichează schizofrenia? – Spitalul Voila

    25 ianuarie 2021 - 11:04

    […] Diagnosticul schizofreniei nu poate fi pus pe baza rezultatelor unui test de diagnostic obiectiv sau a unui test de laborator, deși se lucrează in direcția aceasta. Clinicienii diagnostichează schizofrenia bazându-se pe comportament și psihopatologie (incluzand simptomele descrise in articolul anterior).  […]

  • Se moștenește schizofrenia? – Spitalul Voila

    20 mai 2021 - 6:13

    […] neuronilor dopaminergici, ceea ce este important avand in vedere ca toata medicația care reduce simptomele pozitive interacționeaza și cu neuronii […]

Lasă un comentariu