Str. Voila nr. 114, CAMPINA, Jud. PRAHOVA
Telefon: 0344.101.118

Articole și noutăți

Ce nu este schizofrenia?

Concepte cheie 

– In ciuda concepției comune greșite, schizofrenia nu înseamnă ”personalitate dublă”, ”personalitate multiplă” sau tulburare de identitate disociativă. 

– Unele simptome ale schizofreniei pot fi confundate cu alte tulburări precum tulburări ale dispoziției sau tulburări ale consumului de substanță, de aceea diagnosticul diferențial este esențial în ghidarea tratamentului.

Cuvintele ”schizofrenie” și ”schizofrenic” sunt deseori folosite greșit în conversațiile zilnice, în literatură sau filme și chiar în media. Cuvintele înseamnă lucruri diferite pentru diferite persoane; o atitudine, un tip de personalitate sau o tulburare psihică.

De exemplu, cineva care nu se poate hotarî sau care are sentimente și de dragoste și de ură în același timp, poate fi greșit numit schizofren (‘ambivalent’ este un termen mai potrivit).

In unele culturi, în special în trecut, schizofrenia era percepută ca un semn de posedare demonică sau chiar un semn de superioritate religioasă. Indivizii cu schizofrenie erau fie pedepsiți, fie lăudați în funcție de credințele culturii din care făceau parte.

Astăzi, cea mai întalnită concepție greșită este aceea că o persoană cu schizofrenie are o ”dublă” personalitate sau personalitate multiplă. Exemple de acest gen întalnim în filmul Me, Myself and Irene ( Eu, cu mine și Irene), în care personajul principal este diagnosticat cu ”schizofrenie delirantă avansată cu furie narcisică involuntară’’ în schimbul a ceea ce pare a fi o tulburare de identitate disociativă (cunoscută ca personalitate multiplă). Chiar și filmele care descriu schizofrenia pot greși în unele aspecte; de exemplu, A beautiful mind (O minte sclipitoare), pe care l-am citat în articolul precedent, exagerează rolul halucinațiilor vizuale ghidand personajul principal prin ‘misiuni’ variate și extinse.

Folosirea corectă a cuvantului ”schizofrenie” trebuie să definească o tulburare mintală bazată pe criterii clare. Așa cum am specificat în capitolele despre simptome și cum se diagnostichează schizofrenia, diagnosticul diferențial este esențial.

Este esențial să recunoaștem dacă tulburările de dispoziție (incluzand depresia și/sau mania), ideile delirante (in mod particular grandoarea și ideile delirante de păcat sau vinovăție), halucinațiile sau dezorganizarea nu reflectă de fapt o tulburare de dispoziție, consumul unei substanțe, o tulburare de dezvoltare sau o tulburare neurologică, din moment ce fiecare tip de tulburare are un tratament diferit. In plus, este necesar să avem în vedere contextul cultural cand se determină dacă un comportament este cu adevărat bizar și se încadrează intr-un diagnostic sau este doar normal în cadrul social al individului.

Atunci cand definim schizofrenia folosind in mod adecvat criteriile de diagnostic și cand cuvantul ”schizofrenie” este înțeles în mod corect, aceasta va avea implicații foarte specifice pentru tratamentul afecțiunii, evoluția și cunoștințele noastre despre cauzele sale.

Folosirea corectă a acestui cuvant îmbunătățește conștientizarea publicului, diminuează stigma și conduce la rezultate mai bune pentru persoanele care suferă de această tulburare. Folosirea obișnuită și neglijentă a cuvintelor precum ”nebun”, ”sărit de pe fix”, ”țicnit”, ”dement”, în conversații sau media, nu încurajează deloc persoanele cu schizofrenie să caute ajutor.

Tulburarea în sine îi face deseori să se teamă și să se izoleze; cu toate acestea știm că persoanele cu schizofrenie au cel mai bun rezultat posibil atunci cand caută tratament imediat ce simptomele apar.

Imbunătățind limbajul nostru, atitudinea și abordarea printre persoanele cu schizofrenie, mai ales pe durata stării prodromale, vom crea o cultură a deschiderii și căutarea ajutorului fără teamă de judecată sau stigmă și vom diminua impactul tulburării asupra celor implicați, asupra celor dragi lor și asupra societății.

Bibliografie selectivă

  • Schizophrenia – seria The Facts, ediția a IV-a, 2019 – Ming T. Tsuang, Stephen V. Faraone, Stephen J. Glatt; Oxford University Press
  • Schizophrenia, ediția a II-a, 2015 – David Castle, Peter Buckley; Oxford University Press.

Share this post

Lasă un răspuns