Str. Voila nr. 114, CAMPINA, Jud. PRAHOVA
Telefon: 0344.101.118

Articole și noutăți

Rolul familiei, societății, virusurilor și mediului în apariția schizofreniei

Vom continua să descoperim factorii de mediu implicați în apariția și dezvoltarea schizofreniei, pornind de la ideile dezbătute în articolul anterior referitoare la factorii de mediu, relațiile familiale, materne și maritale.

Comunicare deficitară și dezorganizată în familie

Intr-o serie de experimente controlate, s-au studiat tipare de interacțiune familială folosindu-se interviuri și teste psihologice. Rezultatele, bazate pe studii intense în patru familii, fiecare avand un copil cu schizofrenie, au scos în evidență că părinții copiilor cu schizofrenie au prezentat două tipuri de comunicare dezorganizată – prima, gandirea ‘amorfă’, constand în idei vagi fără o gandire clară. A doua a fost gandirea ‘fragmentată’, care descria ganduri separate unele de celelalte. 

Cercetătorii au concluzionat că aceste două tipuri de comunicare deviantă au influențat dezvoltarea cognitivă a copiilor.

Ca să verifice această ipoteză, oamenii de știință au testat trei grupuri de părinți, bazandu-se pe diagnosticul copiilor lor cu schizofrenie, nevroză sau fără nicio tulburare. S-a ajuns la concluzia că părinții copiilor cu schizofrenie tindeau mai degrabă spre o anumită anormalitate în comparație cu părinții pacienților cu nevroze sau subiecții normali, dar nu a fost găsită nicio diferență între mamele indivizilor cu schizofrenie sau nevroză.

Este posibil ca o componentă genetică în stilul comunicării să fi afectat rezultatul. Este încă incert dacă comunicarea dezorganizată în familie este specifică schizofreniei sau poate fi gasită într-o vastă gamă a tulburărilor mintale. Astfel că nu considerăm o cauză a schizofreniei comunicarea dezorganizată în familie.

Erori de parenting

Studiile apărute cu mult înaintea debutului schizofreniei au arătat că părinții copiilor care mai tarziu au dezvoltat schizofrenie, în mod special mamele, au fost mai des în conflict cu copiii lor și au dovedit mai mult semne de îngrijorare și hiperprotectivitate decat părinții copiilor neafectați de boală. Aceste anomalii parentale, în orice caz, nu pot fi privite ca o evidență pentru teoria psihosocială a schizofreniei, numai dacă influența genetică și reacția psihologică a părinților la comportamentul anormal al copiilor înaintea debutului schizofreniei poate fi exclus.

Așa cum am specificat în articolele precente, studiile de adopție au arătat că schizofrenia se datorează mai mult factorilor genetici decât factorilor de mediu. Nu există nicio certitudine care să susțină o legătură directă între parenting și dezvoltarea schizofreniei. Din contră, studiile de adopție sugerează că nu există nicio legătură cauzală între factorii de creștere a copilului și schizofrenie.

Mai mult decat atat, studiile de adopție au descoperit un risc crescut pentru schizofrenie printre copiii născuți din mamele cu schizofrenie și crescuți de persoane fără un istoric psihiatric al tulburării. Pe de altă parte, copiii născuți din părinți sănătoși, dar crescuți de părinți adoptivi cu tulburări mintale severe, nu au avut o rată crescută pentru schizofrenie sau alte tulburări asociate.

Aceste studii demonstrează că factorii de parenting nu sunt cruciali în dezvoltarea schizofreniei.

Mediul social

Studiile de prevalență și incidență discutate în capitolele anterioare arată că schizofrenia apare în toată lumea. Nu este limitată la regiunea geografică, sistemul politic sau economic, sau la cultură. Insă frecvența schizofreniei diferă potrivit cu fundamentul sociocultural.

Statutul socio-economic

Oamenii care trăiesc într-o clasă socială mai joasă sunt predispuși la multe dezavantaje. Sărăcia, malnutriția, îngrijirea prenatală precară, accesul limitat la îngrijire medicală și situațiile familiale haotice sunt cateva exemple de circumstanțe care pot afecta sever sănătatea mentală. E rezonabil să credem că asemena factori vor avea un impact negativ asupra dezvoltării copiilor, ducand la un risc crescut pentru schizofrenie. Cercetătorii nu au fost surprinși să găsească rate mai crescute ale schizofreniei printre locuitorii din orașe, din clasele sociale mai joase, atat în Europa, cat și în America. Unii au concluzionat că dezorganizarea socială, deprivarea economică, sănătatea precară și oportunitățile de educație limitate printre locuitorii orașelor, au cauzat schizofrenie la persoanele predispuse.

Toate aceste rezultate împreună cu alte studii sugerează că schizofrenia predispune pacienții la o clasă socială mai joasă față de cei care nu ar fi avut această tulburare. Iar acest lucru este explicat și de faptul că pacienții cu schizofrenie se descurcă greu în situații sociale și ocupaționale. 

De aceea, o concluzie este aceea că statutul socio-economic este mai mult o consecință decat o cauză a schizofreniei.

Schizofrenia ca simptom al unei societăți bolnave 

O minoritate a profesioniștilor sănătății mintale argumentează că schizofrenia este o tulburare simptomatică a unei societăți bolnave. Din acest punct de vedere, schizofrenia este un mijloc de a face față cerințelor unei societăți nerezonabile exercitate asupra individului afectat. Această teorie socială nu înseamnă că o clasă socială joasă cauzează schizofrenie, ci mai degrabă că toate clasele sociale sunt la risc pentru această tulburare.

Factori biologici de mediu

In timpul ultimelor 5 decenii specialiștii s-au îndepărtat de studiul relațiilor familiale și de factorii sociali ca primă cauză de schizofrenie. Diferența dintre factorii biologici și non-biologici reflectă cunoștința noastră (sau lipsa ei) privind modul în care evenimentele impactează biologia ființei umane.  

Ne putem imagina ziua cand implicațiile biologice ale stresului psihologic și social vor fi așa de bine înțelese încat nu va mai fi nevoie de diferența pe care o trasăm astăzi între evenimentele biologice și non-biologice.

Complicații ale sarcinii și nașterii

Orice eveniment care afectează fătul înainte de naștere este încadrat ca un eveniment prenatal. Acesta include trauma fizică, malnutriția, infecția, intoxicația. Evenimentele perinatale sunt cele care se petrec în momentul nașterii – vătămarea corporală, lipsa oxigenului, infecția sau sangerarea. Evenimentele care apar după naștere, fie biologice sau psihologice, se numesc postnatale. 

Multe studii au descoperit rate crescute de complicații ale sarcinii și nașterii la copiii care în final au dezvoltat schizofrenie. De exemplu, există probabilitatea mai mare asupra copiiilor care s-au născut prematur sau care au avut o greutate mică la naștere. Ceea ce au descoperit cercetătorii totuși este că asocierea dintre complicațiile sarcinii și nașterii și schizofrenie nu este așa importantă. Deși există probabilitatea mai mare ca indivizii cu schizofrenie să fi avut complicații la naștere, acestea sunt comune la populația generală. Ca rezultat, marea majoritate a bebelușilor care au experimentat complicații la naștere nu au dezvoltat schizofrenie.

Adevărul final ajunge să fie mai complex. Este clar că există un impact biologic al complicațiilor sarcinii și nașterii. Cu toate acestea, nu toate studiile familiale susțin ideea că aceste complicații interacționează cu o predispoziție genetică pentru a cauza schizofrenie. Alți cercetători susțin posibilitatea că aceste complicații din sarcina și naștere pot cauza o forma non-genetică a schizofreniei. Pentru a susține această teorie, mai multe studii au ajuns la concluzia că mai multe complicații au apărut printre pacienții fără un istoric familial de schizofrenie comparativ cu pacienții cu istoric familial. Alte studii nu au găsit nicio diferență. Probabilitatea este că aceste complicații ale sarcinii și nașterii fie se adaugă efectelor cauzale ale genelor, fie declanșează aceste efecte. In cazuri rare, pot acționa singure pentru a cauza o forma non-genetică a schizofreniei.

Ipoteza virală

Majoritatea dintre noi suntem familiari cu virusurile. Aceste organisme care nu pot fi văzute fără un microscop special, ne-au îmbolnăvit pe toți la un moment sau altul cu răceli ușoare, gripe sau probleme digestive. De asemenea știm că virusurile pot fi foarte periculoase, mai ales cand vorbim de SIDA, Ebola sau SARS-CoV-2. De aceea, cititorul nu va fi surprins prin speculație că un virus poate cauza schizofrenie.

Indivizii cu schizofrenie sunt mai susceptibili să se îmbolnăvească în timpul iernii sau în lunile de primăvara decat în alte perioade ale anului. Copiii născuți în aceste luni au un risc crescut pentru expunerea la virusuri încă din pântece. Oamenii de știință au fost de acord că efectele unui virus la o vârstă atât de timpurie ar putea afecta dezvoltarea creierului. Acest ‘efect de sezon al nașterii’ susține ideea că un virus, toxic pentru creierul uman, poate fi implicat în etiologia anumitor cazuri de schizofrenie. Interesant este că anumite studii au descoperit că efectul nașterii a fost mai puternic printre pacienții fără un istoric familial de schizofrenie.

Mai există și alți factori concordanți cu această teorie. In primul rand, dacă un virus care atacă dezvoltarea creierului unui făt cauzează schizofrenie, ne-am aștepta să observăm și alte certitudini ale acestor efecte. Două astfel de efecte au fost văzute în schizofrenie. Primul, indivizii cu schizofrenie au risc mai mare de anomalii fizice, de exemplu, diformități faciale. Al doilea, unii indivizi cu schizofrenie au amprente neobișnuite. Deși ambele, anomaliile fizice dar și amprentele neobișnuite, ar putea fi cauzate de complicații ale sarcinii și nașterii sau de anomalii genetice, prezența lor în schizofrenie ar putea fi cartea de vizită a unui atac viral asupra creierului.

Deși rezultatele finale au fost obținute dintr-un studiu danez, este nevoie de o cercetare mai mare pentru a concluziona că infecția virală în timpul dezvoltării fătului este o cauză a schizofreniei.

Studii privind schizofrenia ‘familială’ sau ’sporadică’

Cuvantul sporadic se referă la cazurile care nu au origine familială. Prin contrast, schizofrenia familială se referă la cazurile de boală care co-există cu alte cazuri din familie. Cu toate acestea, majoritatea cazurilor de schizofrenie familială sunt într-adevăr de origine genetică sau au o anumită contribuție genetică.

In acest stadiu al cunoașterii, nu există nicio metodă infailibilă pentru a distinge între formele de boală genetice și non-genetice. 

Indivizii cu schizofrenie familială sau sporadică, nu diferă în ceea ce privește varsta, sexul, sau aspectele clinice ale bolii, cum ar fi simptomele, varsta la debut sau nevoia de spitalizare. Prin contrast, există diferențe în funcționarea creierului. Cea mai semnificativă diferență la pacienții schizofrenici este dificultatea susținerii atenției, ei sunt ușor distrași de factorii din jur. Creierul pacienților cu schizofrenie sporadică arată atrofie.

Nu putem totuși trasa concluzii importante din aceste studii deoarece, chiar dacă unele susțin aceste teorii, altele nu o fac. Cu toate aceste, rezultatele disponibile se pliază bine pe ideea că evenimentele din mediul înconjurător pot avea un impact asupra neurodezvoltării, care conduc la o formă non-genetică a schizofreniei.

Concluzii

Cațiva factori de mediu sunt în mod fiabil asociați cu schizofrenia. Deseori este dificil de spus dacă acești factori de mediu apar înaintea tulburării și contribuie la dezvoltarea ei sau sunt doar evenimente care merg mană în mană cu apariția simptomelor de schizofrenie. Studiile pe copiii care au crescut dezvoltând schizofrenie și studiile pe tinerii adulți cu risc foarte crescut pentru schizofrenie ne oferă cea mai bună posibilitate pentru a determina dacă acești factori de mediu sunt factori cauzali sau doar conexiuni. Aceste studii nu oferă un suport important pentru factorii psihologici care să conducă spre schizofrenie – cum ar fi creșterea copiilor sau condițiile socio-economice. In contrast, mai mulți factori de mediu biologici au susținere ca factori cauzali. Abuzul de substanțe, traumele copilăriei, complicațiile sarcinii și nașterii și chiar varsta tatălui sunt toți factori de mediu verificați pentru riscul de a dezvolta schizofrenie. 

In cele mai multe cazuri, este puțin probabil ca oricare dintre acești factori să fie suficient pentru a dezvolta schizofrenie, în schimb, acești factori de mediu au nevoie să interacționeze probabil unul cu altul și cu genele de risc pentru ca cineva să dezvolte boala.

Bibliografie selectivă

  • Schizophrenia – seria The Facts, ediția a IV-a, 2019 – Ming T. Tsuang, Stephen V. Faraone, Stephen J. Glatt; Oxford University Press
  • Schizophrenia, ediția a II-a, 2015 – David Castle, Peter Buckley; Oxford University Press.

Share this post

Lasă un răspuns